Facebook

Articole despre reţeaua de socializare Facebook

Scriere uşoară, de început

in Facebook, social, Twitter

Paul-Sorin TiţaScrierea aceasta este atât de uşoară că ar putea fugi de sub stilou, mă rog, degete. E o scriere mai uşoară decât vorbele, însă, totuşi, mai grea decât ele, pentru că rămâne. Cel puţin până mâine...

Nu cred să fi scris mai uşor de atât pe acest blog sau pe altele. Bine, atunci de ce? Simplu: hrănim toţi reţele de socializare mai firave decât noi. Ne vărsăm năduful pe Facebook, Twitter, ş.a.m.d., inutil. Ne îngropăm supărările în cimitire de ocazie puse la dispoziţie, mărinimos, de către cei care nu ne-ar putea suporta un asalt mai consistent decât o întrebare telefonică.

Haterul meu

in blog, Facebook, hater, politică, social, Twitter

Hater anonimCum nu am avut niciodată pretenţia să am fani ai acestui blog, nu m-am aşteptat nici la hateri. Odată cu minima faimă vin însă şi duşmanii sau cei care vor să se hrănească din această faimă. Ca şi în viaţa de zi cu zi, şi în spaţiul virtual există indivizi complexaţi şi inadaptaţi care doresc să îşi facă o imagine parazitându-i pe cei care au reuşit deja să îşi clădească una. Ceea ce nu înţeleg aceşti paraziţi este faptul că faima, fie cea obţiună prin parazitare, fie cea obţinută natural, este incompatibilă cu anonimatul menţinut prin comentariile anonime. Acest tragism al vieţii unui hater mă face să am o oarecare înţelegere dublată de milă.

Băsescianismul pe înţelesul tuturor

in Adriean Videanu, băsescianism, Daniel Funeriu, Elena Băsescu, Elena Udrea, Emil Boc, Facebook, PDL, politică, Radu Berceanu, Traian Băsescu, Twitter

Traian Băsescu, fondator al băsescianismuluiDupă scurte încercări pe Twitter şi Facebook de definire a teoriilor fundamentale ale băsescianismului, m-am gândit să pun acest caimac al gândirii portocalii într-un singur loc, pentru o mai uşoară şi completă înţelegere a complexului fenomen băsescian în plenitudinea sa. Ceea ce urmează să citiţi nu este o colecţie de maxime, ci o încercare de transpunere în termeni cât se poate de ştiinţifici a liniilor directoare şi a direcţiilor de acţiune ale băsescianismului definit ca şi curent politic vitalist de sorginte securistă şi evoluţie schizofrenoidă, cu vizibile nuanţe fascistoide.